Gherla.ro | Obiective turistice
ORAŞUL BAROC GHERLA

ORAŞUL BAROC GHERLA

     ORASUL BAROC GHERLA a fost intemeiat la inceputul sec. al XVIII-lea, de catre o parte a armenilor veniti din Moldova,sub conducerea episcopului Oxentius Varzarescu, cu acordul principelui Mihai Apafi.
      Incepand de la 1700, pe parcursul unei jumatati de veac au construit primul oras modern din Transilvania si imperiul Habzburgic, in stil baroc tarziu, dupa planurile arhitectului Alexis(Alexenian)din Roma.
      Noul oras ridicat "in maniera gherleana" dupa istoricul Nicolae Sabau, avea patru strazi drepte si paralele ce se intersectau perpendicular , toate cu deschidere spre raul Somes, o piata centrala mare cu numeroase edificii monumentale si un parc englezesc in zona vestica numit "Parcul Elisabeta".Din 1753 asezarea Candia de langa Cetatea Gherlei devine cartier al orasului.

AdresaStr. Piata Libertatii

LocalizareVezi harta
MUZEUL DE XILOGRAVURĂ

MUZEUL DE XILOGRAVURĂ

   Actul de constituire a Breslei gravorilor din zona Gherlei certifica o activitate constanta şi consacrata. A fost înfiinţata în 1777, sub patronajul Protopopiatului Gherlei, din care fac parte un numar însemnat de gravori, dar şi zugravi, cei mai mulţi însa din Haşdate şi câţiva din împrejurimi. Cu timpul, unul dintre cei mai vestiţi gravori din Haşdate ajunge Gheorghe Pop, un urmaş al lui Pop Moldoveanul, care a avut un rol determinant în statornicirea tiparniţei, considerat cel mai talentat reprezentant al "şcolii" de la Gherla. El a activat timp de peste trei decenii, din jurul anului 1787 pâna în jurul anului 1825, realizând un numar însemnat de stampe care se pastreaza în diferite biserici din Transilvania, în muzee şi colecţii particulare. 

AdresaGherla, cartier Hășdate

LocalizareVezi harta
CIMITIRUL EVREIESC

CIMITIRUL EVREIESC

Cimitirul evreiesc este situat pe deal(Epres kert).

A fost pus in folosinta in anul 1870, cand primii evrei s-au stabilit la Gherla.

In cimitir se afla capela rabinului Rubin(Kolomayer Rabbi) si un monument in memoria evreilor

Gherleni pieriti in holocaust.

Adresa

LocalizareVezi harta
CATEDRALA ARMEANO-CATOLICA-SFÂNTA TREIME

CATEDRALA ARMEANO-CATOLICA-SFÂNTA TREIME

     Fiind edificată între anii1748-1800 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenesti din Europa.
     Sfintită la 17 iulie 1804 , ea a fost înzestrată cu o frumoasă si valoroasă orgă ,executată de mesteri din Brasov având numeroase obiecte de mare valoare materială si spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul , pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre pretioase ce a apartinut episcopului Verzerescu.

AdresaStr. Piata Libertatii

LocalizareVezi harta
PARCUL MARE

PARCUL MARE

     Supranumit şi " Micul Schönbrun " parcul oraşului conceput în stil englezesc a fost inaugurat în 1864 şi se întinde pe cca.40 de ha. Aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale că o adevărată " roză a vânturilor".Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar şi exotici, printre ele se află şi doi arbori Ginkobiloba .

AdresaStr. Parcului

LocalizareVezi harta
PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

     Este opera originală a lui Rubens (după unii autori creată în atelierele lui Rubens) si este adăpostită de Catedrala Armeano-Catolică din Gherla.
     In 1806 Francisc al II lea a dăruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintă pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon ".

AdresaStr. Piata Libertatii, interiorul Bisericii Armeano-Catolică

LocalizareVezi harta
CETATEA GHERLEI

CETATEA GHERLEI

     CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximă siguranţă) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută şi sub numele de "Cetetea Martinuzzi")şi s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna. 
     Construirea cetăţii a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuată pe durata vieţii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei. 
S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund(1556-1571). 
     În 1785 împăratul Iosif al ÎI-lea o transformă în Închisoare Centrală(Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urmă evadării în masă de la închisoarea "Trei scaune".Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administraţia hortistă o transformă în închisoare în 1940. 
     Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanţii regimului: membrii ai partidelor politice, muncitori, ţărani, elevi, studenţi, vestiţi clerici şi intelectuali de diverse confesiuni mulţi dintre ei găsindu-şi sfârşitul aici fiind aruncaţi în gropi comune.

AdresaStr. Andrei Mureşanu, nr. 4

LocalizareVezi harta
SINAGOGA

SINAGOGA

Comunitatea evreiască s-a format în anii 1860.În 1903 a fost construită o Sinagogă mare , cu o arhitectură elaborată pentru a răspunde cerințelor unei populații evreiești în creștere.

Sinagoga se află pe strada Crișan numărul 46, iar în curtea sinagogii de află Monumentul Memorial al Holocaustului dedicat celor 1600 de evrei care au fost deportați din Gherla

 

AdresaCrișan

LocalizareVezi harta
MEMORIALUL GHERLA

MEMORIALUL GHERLA

Inițiativa construirii Memorialului Gherla a luat ființă datorită tezaurului inestimabil de suferință, Gherla fiind pe harta gulagului românesc locul unde s-a suferit cel mai mult și mai intens.

Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla ( cimitir anonim cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții politici morți în penitenciatul din oraș) s-a ridicat ansamblul  memorial dedicat celor ce au suferit sub comunism pentru credință, libertate, dragoste de țară.

 

 

 

AdresaStr. Cărămizii nr.2

LocalizareVezi harta
BISERICA „SOLOMON”

BISERICA „SOLOMON”

     Biserica „Solomon” este prima construită de către armeni, denumită aşa după ctitorul ei, Solomon Simai. Construcţia a durat doar un an, între 1723 şi 1724, iar amplasamentul a fost decis încă dinaintea trasării planului oraşului baroc. Biserica era înconjurată de un zid de piatră, în incintă aflându-se şi cimitirul. Între 1732 şi 1751, bisericii i-a fost adăugat un turn aproximativ pătrat. Cornişa turnului are pe mijlocul fiecărei laturi un semi cerc şi este introdusă tribuna vestică, terminată cu un parapet de zidărie, fără decoraţii. Ancadramentul de intrare în biserică, datat la 1723, aparţine, din punct de vedere stilistic, Renaşterii transilvănene, iar de-o parte şi de alta se află statuile sfinţilor Silvestru şi Grigore Iluminatorul. Biserica „Solomon” este un produs de arhitectură care ne prezintă faza de evoluţie, la acea vreme, a comunităţii armeneşti, stabilită deja de trei decenii în Gherla. 

AdresaStr. Cloșca

LocalizareVezi harta
MUZEUL DE ISTORIE

MUZEUL DE ISTORIE

Muzeul de Istorie reprezintă unul dintre polii culturali cei mai importanţi ai Gherlei. Muzeul a fost organizat pe baza unei serii de colecţii de mare valoare,printre care cele aparţinând Societăţii Astra, Muzeului Armenesc, Liceului „Petru Maior” şi Muzeului din Sic. Din 1986, întregul inventar a fost transferat în superbul edificiu de pe strada Mihai Viteazul, nr. 6, fosta casă a familiei Karacsony, construită la sfârşitul secolului XVIII şi care a servit înainte de Al Doilea Război Mondial ca sediu al Episcopiei Greco-Catolice din Gherla.

AdresaStr. Mihai Viteazu, nr. 6

LocalizareVezi harta
CASA LÁSZLÓFFY

CASA LÁSZLÓFFY

Casa Lászlóffy se înscrie în tipul de locuințe cu plan compact și hol central cu câte două camere de fiecare parte a acestuia. Clădirea este una dintre cele două astfel de construcții civile cu etaj care nu se găsesc în piața principală a orașului. La fel ca și casa Karácsonyi (în prezent Muzeul de Istorie Gherla, str. Mihai Viteazu, nr. 6), în capătul holului central se află scara balansară în două rampe. Pentru a accentua simetria spațiului interior, scara realizată în două rampe, nesimetrică, a fost separată de hol printr-o arcadă. Cele două arce semicirculare sunt suprapuse de arcul turtit al bolții holului. Din păcate boltirea parterului nu se mai păstrează decât în camerele de la stradă și în holul care adăpostește și scara de acces la etaj.

Fațada propriu-zisă a fost tratată în mod clasicist. Ea a fost împărțită în două registre printr-un brâu intermediar, flancată de pilaștri rusticați, aplatizați. Pietrăria chenarelor subliniază măiestria artizanilor care au activat la Gherla în secolul al XVIII-lea. Cadrul profilat al ferestrelor este cu urechi și bază. Peste cheia buiandrugului se suprapune un blazon așezat pe un motiv de plasă cu noduri protejat de o cornișă, dreaptă în partea centrală și cu două curburi la capete. Chenarele casei Lászlóffy sunt printre cele mai frumoase din Gherla și, în același timp, cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. În contrast cu aceste chenare, cele de la ușile interioare de la parter au o expresie anacronică, apropiată de Renașterea târzie transilvăneană.

În continuarea fațadei se află poarta de acces carosabil, cu o pietrărie de o calitate ieșită din comun. Peste suportul de zidărie a porții se suprapun coloane angajate, ionice cu caneluri și capitel. Coloanele se sprijină pe garda de roată. Peste ce-a de a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, unul dintre motivele exotice ale barocului.

În această clădire care a fost o vreme sediul gimnaziului armenesc, s-a înființat în 1881 primul muzeu din Gherla, fiind unul dintre primele astfel de instituții din Transilvania.

 

 

AdresaStr. 1 Decembrie 1918 Nr.16

LocalizareVezi harta
BISERICA FRANCISCANĂ

BISERICA FRANCISCANĂ

    Printr-o scrisoare de donație din anul 1742, primarul Gherlei de la aceea vreme, Daniel Tódor, dăruiește călugărilor franciscani lotul pentru construirea bisericii și a claustrului la care se adaugă ulterior și lotul vecin. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1748, iar lucrările de construcție au durat până în anul 1758, atunci când biserica a fost sfințită. Capela Sfintei Maria de Loreto, aflată în partea de sud est a altarului principal a fost sfințită în anul 1760.

Inițial, biserica nu a fost prevăzută cu turnuri, cel mai probabil din lipsa fondurilor, cele două turnuri vizibile astăzi au fost construite doar în anul 1878. Biserica a suferit mai multe transformări și refaceri în anul 1825 și între 1855 și 1857, în urma unui incendiu care a afectat nu doar biserica ci și aproximativ 50 de case din jur.

Nava bisericii se compune din două travee: una pătrată cu pilaștrii în colțuri pe care se descarcă o boltă sferică pe dublouri; o travee de legătură cu corul care este trapezoidală pentru preluarea diferenței dintre navă și cor. Aceasta din urmă este acoperită cu o boltă rezultată din glisarea unei elipse variabile pe cele două elipse de deschideri diferite. Corul este compus din două travee: una pătrată, acoperită cu calota ce descarcă pe arcuri în mâner de coș și în pereții laterali, iar cea de a doua travee este semicirculară și acoperită cu un sfert de elipsoid. Pridvorul este format din trei travee, acoperite cu calote, peste care se află o tribună cu parapet cu baluștri de plan pătrat. Decorațiile interioare și pictura au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Mănăstirea este în forma literei U cu baza lipită de biserică. Latura lipită de biserică este doar un coridor acoperit cilindric cu penetrații care se unesc în cheie, creând astfel aspectul de anfiladă de bolți cu muchii ieșite.

În contrast cu interiorul bisericii, fațada întregului ansamblu este sobră. Biserica are trei travee în fațadă, împărțite în trei registre pe verticală. Traveele laterale ale primului registru sunt tratate cu bosaje. Golurile sunt cu chenare simple de tencuială, terminate în semicerc. Acest prim registru are rol compozițional de soclu pentru următorul care are patru pilaștrii aplatizați și zvelți cu capiteluri degenerate. Între pilaștri se află ferestre înalte cu terminația semicirculară. Profilatura capitelurilor de la partea superioară se unește într-o cornișă unică. Al treilea registru are rol de antablament. Fiecare travee are un panou intrat, iar în panoul central se află o inscripție cu cronostih. Turnurile păstrate au colțurile ieșite teșite la 45 de grade. Fațada mănăstirii este mult mai simplă, fiind rezultatul refaceri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Golurile ferestrelor sunt lipsite de chenar, doar accesul în coridor este un chenar de piatră. Forma chenarului este specifică Clujului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și cel mai probabil este o comandă ulterioară a franciscanilor.

AdresaStr. Bobâlna, nr.11

LocalizareVezi harta
Înapoi