Gherla.ro | Obiective turistice
MUZEUL DE XILOGRAVURĂ

MUZEUL DE XILOGRAVURĂ

   Actul de constituire a Breslei gravorilor din zona Gherlei certifica o activitate constanta şi consacrata. A fost înfiinţata în 1777, sub patronajul Protopopiatului Gherlei, din care fac parte un numar însemnat de gravori, dar şi zugravi, cei mai mulţi însa din Haşdate şi câţiva din împrejurimi. Cu timpul, unul dintre cei mai vestiţi gravori din Haşdate ajunge Gheorghe Pop, un urmaş al lui Pop Moldoveanul, care a avut un rol determinant în statornicirea tiparniţei, considerat cel mai talentat reprezentant al "şcolii" de la Gherla. El a activat timp de peste trei decenii, din jurul anului 1787 pâna în jurul anului 1825, realizând un numar însemnat de stampe care se pastreaza în diferite biserici din Transilvania, în muzee şi colecţii particulare. 

AdresaGherla, cartier Hășdate

LocalizareVezi harta
CIMITIRUL EVREIESC

CIMITIRUL EVREIESC

Cimitirul evreiesc este situat pe deal(Epres kert).

A fost pus in folosinta in anul 1870, cand primii evrei s-au stabilit la Gherla.

In cimitir se afla capela rabinului Rubin(Kolomayer Rabbi) si un monument in memoria evreilor

Gherleni pieriti in holocaust.

Adresa

LocalizareVezi harta
CATEDRALA ARMEANO-CATOLICA-SFÂNTA TREIME

CATEDRALA ARMEANO-CATOLICA-SFÂNTA TREIME

     Fiind edificată între anii1748-1800 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenesti din Europa.
     Sfintită la 17 iulie 1804 , ea a fost înzestrată cu o frumoasă si valoroasă orgă ,executată de mesteri din Brasov având numeroase obiecte de mare valoare materială si spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul , pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre pretioase ce a apartinut episcopului Verzerescu.

AdresaStr. Piata Libertatii

LocalizareVezi harta
PARCUL MARE

PARCUL MARE

     Supranumit şi " Micul Schönbrun " parcul oraşului conceput în stil englezesc a fost inaugurat în 1864 şi se întinde pe cca.40 de ha. Aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale că o adevărată " roză a vânturilor".Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar şi exotici, printre ele se află şi doi arbori Ginkobiloba .

AdresaStr. Parcului

LocalizareVezi harta
PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

     Este opera originală a lui Rubens (după unii autori creată în atelierele lui Rubens) si este adăpostită de Catedrala Armeano-Catolică din Gherla.
     In 1806 Francisc al II lea a dăruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintă pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon ".

AdresaStr. Piata Libertatii, interiorul Bisericii Armeano-Catolică

LocalizareVezi harta
CETATEA GHERLEI

CETATEA GHERLEI

     CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximă siguranţă) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută şi sub numele de "Cetetea Martinuzzi")şi s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna. 
     Construirea cetăţii a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuată pe durata vieţii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei. 
S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund(1556-1571). 
     În 1785 împăratul Iosif al ÎI-lea o transformă în Închisoare Centrală(Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urmă evadării în masă de la închisoarea "Trei scaune".Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administraţia hortistă o transformă în închisoare în 1940. 
     Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanţii regimului: membrii ai partidelor politice, muncitori, ţărani, elevi, studenţi, vestiţi clerici şi intelectuali de diverse confesiuni mulţi dintre ei găsindu-şi sfârşitul aici fiind aruncaţi în gropi comune.

AdresaStr. Andrei Mureşanu, nr. 4

LocalizareVezi harta
SINAGOGA

SINAGOGA

Comunitatea evreiască s-a format în anii 1860.În 1903 a fost construită o Sinagogă mare , cu o arhitectură elaborată pentru a răspunde cerințelor unei populații evreiești în creștere.

Sinagoga se află pe strada Crișan numărul 46, iar în curtea sinagogii de află Monumentul Memorial al Holocaustului dedicat celor 1600 de evrei care au fost deportați din Gherla

 

AdresaCrișan

LocalizareVezi harta
MEMORIALUL GHERLA

MEMORIALUL GHERLA

Inițiativa construirii Memorialului Gherla a luat ființă datorită tezaurului inestimabil de suferință, Gherla fiind pe harta gulagului românesc locul unde s-a suferit cel mai mult și mai intens.

Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla ( cimitir anonim cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții politici morți în penitenciatul din oraș) s-a ridicat ansamblul  memorial dedicat celor ce au suferit sub comunism pentru credință, libertate, dragoste de țară.

 

 

 

AdresaStr. Cărămizii nr.2

LocalizareVezi harta
CASA LÁSZLÓFFY

CASA LÁSZLÓFFY

Casa Lászlóffy se înscrie în tipul de locuințe cu plan compact și hol central cu câte două camere de fiecare parte a acestuia. Clădirea este una dintre cele două astfel de construcții civile cu etaj care nu se găsesc în piața principală a orașului. La fel ca și casa Karácsonyi (în prezent Muzeul de Istorie Gherla, str. Mihai Viteazu, nr. 6), în capătul holului central se află scara balansară în două rampe. Pentru a accentua simetria spațiului interior, scara realizată în două rampe, nesimetrică, a fost separată de hol printr-o arcadă. Cele două arce semicirculare sunt suprapuse de arcul turtit al bolții holului. Din păcate boltirea parterului nu se mai păstrează decât în camerele de la stradă și în holul care adăpostește și scara de acces la etaj.

Fațada propriu-zisă a fost tratată în mod clasicist. Ea a fost împărțită în două registre printr-un brâu intermediar, flancată de pilaștri rusticați, aplatizați. Pietrăria chenarelor subliniază măiestria artizanilor care au activat la Gherla în secolul al XVIII-lea. Cadrul profilat al ferestrelor este cu urechi și bază. Peste cheia buiandrugului se suprapune un blazon așezat pe un motiv de plasă cu noduri protejat de o cornișă, dreaptă în partea centrală și cu două curburi la capete. Chenarele casei Lászlóffy sunt printre cele mai frumoase din Gherla și, în același timp, cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. În contrast cu aceste chenare, cele de la ușile interioare de la parter au o expresie anacronică, apropiată de Renașterea târzie transilvăneană.

În continuarea fațadei se află poarta de acces carosabil, cu o pietrărie de o calitate ieșită din comun. Peste suportul de zidărie a porții se suprapun coloane angajate, ionice cu caneluri și capitel. Coloanele se sprijină pe garda de roată. Peste ce-a de a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, unul dintre motivele exotice ale barocului.

În această clădire care a fost o vreme sediul gimnaziului armenesc, s-a înființat în 1881 primul muzeu din Gherla, fiind unul dintre primele astfel de instituții din Transilvania.

 

 

AdresaStr. 1 Decembrie 1918 Nr.16

LocalizareVezi harta
CASTRUL ROMAN DE LA GHERLA

CASTRUL ROMAN DE LA GHERLA

Castrul roman de la Gherla a fost construit în lunca Someșului Mic, pe malul drept al acestuia, puțin în amonte de curbura pe care râul o face spre nord-vest, înainte de a intra în orașul Gherla. Punctul topografic ales de romani pentru noua fortificație se află într-o mică îngustare a văii. Pe malul ei stâng se înalță, un șir de dealuri, astfel încât vizibilitatea spre nord era chiar blocată. Pe malul drept, lunca este mai largă dar și aici se ridică un șir de coline, care, împreună cu cele de pe malul opus, formează un larg culoar. Spre sud se deschide depresiunea Clujului, iar spre nord, la confluența Someșului Mic cu Someșul Mare, cea a Dejului.

Pe lângă rațiuni strategice, locul a fost ales și pentru bogăția zonei. Numeroase descoperiri dovedesc locuiri înfloritoare în epocile mai îndepărtate, identificate atât prin descoperiri de suprafață, cât și prin cercetări arheologice.

Eroziunea produsă de apele Someșului Mic, lucrările agricole succesive, exploatarea pietrei și mai ales construirea combinatului modern de prelucrare a lemnului, începută în anii `60 ai secolului precedent, au distrus treptat ruinele castrului. Astăzi pe teren se mai poate observa doar o mică parte din vechea fortificație militară romană, mai exact colțul de sud-est. La suprafața solului se mai pot vedea numeroase urme antice: fragmente de țiglă și cărămizi, bucăți de mortar sau diferite fragmente ceramice.

Așa cum se poate spune, orientativ, locul castrului de la Gherla se află la aproximativ 1 km. spre sud de centrul vechi al orașului, pe un teren plan, în formă de triunghi, cuprins între cursul Someșului Mic, Canalul Morii și șoseaua națională Cluj-Napoca – Gherla.

Granița romană din Provincia Dacia avea rolul, ca și în alte părți ale Imperiului, de a controla mișcarea populațiilor, în scopuri administrative și politice, nu avea un rol defensiv militar în esență, fiind mai degrabă o barieră psihologică. Pentru orice armată serioasă, așa-zisele frontiere romane erau ușor de penetrat, dar rareori cineva s-a încumetat să o facă cu violență.

În cadrul sistemului defensiv din Dacia romană, fiecare fortificație sau castru de pe linia exterioară controla un acces posibil din afara arcului carpatic. Castrele din spatele lor asigurau legătura cu legiunile de la Potaissa (Turda) și Apulum (Alba Iulia), în așa fel încât sistemul să funcționeze rapid și eficient. Din această linie intermediară de fortificații făcea parte și castrul de la Gherla. În această fortificație a staționat trupa auxiliară de cavalerie – ALA II PANNONIORUM.

În stadiul actual al informației și al cercetării, trebuie să recunoaștem că numele latin al localității antice de la Gherla, rămâne necunoscut.

József Ornstein credea că acest nume apare în Geographia, lucrarea autorului anonim din Ravenna (Italia), în secolul al VII-lea p. Chr., și că el ar fi CONGRI. Ulterior, Iulian Marțian propunea fie OPTATIANA, fie AD PANNONIOS, dar cercetările mai vechi sau mai recente au arătat faptul că cele două toponime nu au nimic în comun cu Gherla. OPTATIANA trebuie amplasată la Sutoru (jud. Sălaj), iar AD PANNONIOS la Teregova (jud. Caraș-Severin). Așadar, în lipsă de altceva, numele de CONGRI a fost acceptat – nu fără rezerve – și figurează totuși, nejustificat, în unele scrieri moderne. Mai mult, zona în care se aflau ruinele castrului roman din Gherla este numită în continuare de către localnici CONGRI.

O viitoare descoperire epigrafică ar putea oferi indicii în ceea ce privește numele antic al localității Gherla.

De-a lungul timpului, ruinele romane din localitatea Gherla au atras atenția cărturarilor, localnicilor sau pasionaților de antichități sau arheologie. Mici sondaje arheologice au fost efectuate de în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de promotori ai arheologiei din Transilvania, ca J. F. Neigebaur sau Károly Torma.

Începutul secolului al XX-lea va deschide o nouă etapă în ceea ce privește cercetările arheologice efectuate în castrul roman de la Gherla. Primele săpături arheologice au fost efectuate de József Ornstein între anii 1901-1906. Acesta a cercetat latura de est a castrului, a publicat o ridicare topografică și un plan parțial, desenat de el însuși. Dimensiunile castrului le stabilea la 150 x 162 m., iar grosimea zidurilor de incintă la 1,14 m. Ulterior, alte cercetări au fost realizate de către Endre Orosz între anii 1907-1909. Eforturile lui s-au concretizat tot pe latura de est a castrului, precum și în praetorium (clădirea comandantului), noțiune prin care la vremea aceea se înțelegea clădirea comandamentului (principia). E. Orosz a publicat și un plan general al castrului, deosebit de util astăzi, când fortificația romană este complet distrusă. Scurte cercetări arheologice au fost efectuate în anul 1937 de către Gherasim Pintea, dar datele în legătură cu aceste săpături sunt inedite și rămân deocamdată necunoscute.

După cel de al doilea război mondial și mai exact odată cu „marea industrializare socialistă” din anii 1960-1970, ruinele castrului au fost acoperite de instalațiile industriale moderne. Construirea Combinatului de Industrializare a Lemnului (C.I.L.), devenit apoi Combinatul de Prelucrare a Lemnului (C.P.L.) și extinderea lui au impus demararea unor săpături arheologice de salvare care s-au desfășurat în mai multe etape, începând cu anii `60 și până în prima parte a anilor `80 ai secolului precedent. Aceste cercetări arheologice de salvare au dus la stabilirea fazelor de construcție ale castrului, precum și la recoltarea unui bogat material arheologic și epigrafic.

Așadar, pe baza acestor ultime cercetări arheologice se poate spune că fortificația romană de la Gherla a avut două faze de construcție. Într-o primă fază, pe valea Someșului Mic a fost edificat în anul 106 p. Chr., un castru cu incinta din val de pământ, orientat nord – sud și care avea laturile de aproximativ 145 x 138 m. Ulterior, în ultimii ani de domnie a lui Hadrian sau în primii ani ai lui Antoninus Pius (aproximativ 138-140), a fost ridicat castrul cu incinta din zid de piatră, cu dimensiunile de 169 x 162 m.

AdresaStr. Clujului FN

LocalizareVezi harta
BISERICA „SOLOMON”

BISERICA „SOLOMON”

    Biserica Solomon, construită între anii 1723 şi 1724, este cel mai vechi edificiu de cult armeano-catolic din Transilvania și, în același timp, prima biserică ridicată în piatră din Gherla. Documentul care atestă ctitoria acestei biserici datează din 1729, şi a fost scrisă în limbile latină şi armeană. Conform acestui act lăcașul de cult din piatră a fost ridicată pe cheltuiala proprie a lui Solomon, fiul lui Todor Simai, jude primar şi soţia sa Szirma, împreună cu fratele său Bogdan şi soţia acestuia. Altarul principal a fost dedicat Bunei Vestirii, altarul sudic Sfintei Treimi, iar cel nordic Sfântului Grigore Luminătorul. Lângă biserică s-a mai construit un turn pentru clopote, iar biserica și turnul au fost înconjurate de un zid de piatră. Ulterior, s-a ridicat şi o capelă pentru cinstirea Sfintei Cruci şi s-a delimitat locul pentru cimitir

Întemeierea bisericii a fost imortalizată în mai multe inscripții, dintre care una pe placa de piatră amplasată pe fațada vestică a turnului, scrisă în limbile latină şi armeană, iar alta sub fresca din cor din anul 1901, redată doar în limba armeană. Cercetarea arhitecturală a bisericii a arătat faptul că biserica şi turnul nu au fost construite simultan, ci, la câţiva ani după realizarea navei şi a corului s-a anexat la clădire şi turnul, care a fost terminat în 1729. Cu ocazia construirii turnului s-a amplasat şi ancadramentul intrării principale, un portal gotic târziu, adus de la biserica reformată din Unguraș, județul Cluj.

Congregația Sfânta Ana, înființată în 1729 pentru femeile armene evlavioase, a construit o capelă în 1732 pe partea dreaptă a bisericii. La început această capelă avea o intrare separată, iar mai apoi s-a deschis o intrare dinspre biserică. În capelă s-a aşezat un altar dedicat Sfinţilor Ioachim și Ana.

De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe intervenții, în anii 1751, 1797, 1841 și respectiv în anul 1899 atunci când a avut loc o restaurare mai amplă. Cele mai recente lucrări de restaurare s-au desfășurat în 1960 şi în 1992, acestea fiind comemorate pe plăcile de marmoră amplasate în interiorul bisericii.

Biserica Solomon este amplasată pe latura estică a unei piaţete aflate la est de piaţa centrală a oraşului Gherla, la acea vreme Armenopolis. Clădirea relativ simplă a bisericii este caracterizată de prezenţa unei mixturi stilistice proprii. La construirea bisericii, armenii, stabiliţi doar de câteva decenii în Transilvania, au împrumutat modelele bisericilor gotice târzii. Conform acestora, biserica se compune din turn, navă şi cor cu închidere poligonală. Pe latura nordică s-a construit o sacristie de dimensiuni reduse. Capelele laterale adosate pereţilor de nord şi de sud ai navei au închidere semicirculară. Colţurile turnului de bază pătrată sunt accentuate de lesene, iar pe orizontală este articulat de trei brâuri. Turnul este penetrat de două ferestre semicirculare sub brâul median mai puternic, respectiv deasupra acestuia de o fereastră tot semicirculară. Între ferestrele inferioare, într-o nişă este amplasată placa comemorativă a edificării bisericii, înconjurat de un chenar decorat cu frunze de acant cioplite în piatră. Pe laturile sud, nord şi est ale turnului sunt goluri numai la ultimul nivel. Cornişa turnului este curbată la mijloc în formă de semicerc pe fiecare latură, deasupra micilor cadrane orare. Partea inferioară a coifului de turn este convexă, se încheie într-o piramidă cu laturi curbe. De o pare şi alta a turnului, semifrontoane penetrate de ferestre semicirculare fac legătura cu faţada navei.

Portalul gotic târziu amplasat la intrarea de sub turn este cea mai grăitoare dovadă a tendinței de aliniere la tradițiile locale ale arhitecturii bisericeşti. Portalul sculptat în piatră, decorat cu baghete încrucişate denotă provenienţa acestuia de la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea. Portalul este flancat de două statui în stil baroc matur reprezentând papa Sfântul Silvestru şi Sfântul Grigore Luminătorul, amplasate pe piedestale de factură barocă. Pe partea dreaptă a intrării se află statuia Sfântului Grigore Luminătorul în veșminte episcopale, dar lipsesc mâinile şi o parte din picioarele statuii. În mod similar s-au rupt şi ambele mâini ale papei Silvestru. Îmbrăcămintea bogat ornamentată a personajelor a fost sculptată minuțios în cele mai mici detalii. Este posibil ca autorul statuilor să fie unul dintre membrii șantierului organizat la mijlocul secolului al XVIII-lea pentru construirea bisericii din centrul localității – Biserica Sfânta Treime.

Fațadele capelelor laterale sunt penetrate de câte o fereastră semicirculară, pe lângă care sunt amplasate plăci inscripționate în limba armeană, iar în cazul capelei nordice o uşă dreptunghiulară înzidită cu ancadrament de factură renascentistă târzie, purtând un bolţar. Faţadele navei sunt articulate de contraforturi scunde, pe latura sudică se găsesc două, iar pe cea nordică trei ferestre cu încheiere semicirculară.

  Nava, corul şi capelele sunt acoperite cu bolți cilindrice cu penetrații, sprijinite de pilaștrii. Tribuna vestică este construită pe patru pilaștrii cu secţiunea pătrată, determinând o arcatură cu trei deschideri, peste care se întinde o cornişă şi parapetul zidit al tribunei. Pilaștrii sunt decoraţi cu lesene evazate la partea superioară, în dreptul cărora, pe parapet apar lesene imitând pilaştrii scunzi. Spaţiul navei este delimitat spre cor de un arc triumfal de formă semicirculară. Pe peretele nordic al corului, deasupra uşii sacristiei cu ancadrament cu denticuli asemenea celui de la uşa navei, se află o pictură murală cu întemeietorii bisericii, realizată de Zakariás Gábrus în 1842. Pictorul a reprezentat patru figuri rugându-se în poziţie îngenunchiată. Bărbatul din partea stângă este mai vârstnic şi poartă haine roșii, bărbatul din partea dreaptă este mai tânăr, cu părul negru lung şi poartă haine albastre. Amândoi apar în veșminte nobiliare caracteristice Transilvaniei, precum şi cizme roşii lungi. În spatele lor apar soţiile purtând năframe. Între cei doi bărbaţi, în fundal apare silueta bisericii Solomon. Turnul bisericii din imagine are un coif baroc elegant, diferit de cel actual, ceea ce denotă faptul că originar biserica avea un coif asemănător, învelit cu şindrilă. În registrul superior al picturii murale răzbate printre nori pe jumătate figura lui Hristos în haină roşie şi mantie albastră.

  În prezent biserica are trei altare, a căror decoraţie în imitaţie de marmură este asemănătoare. Construcțiile clasicizante ale altarelor au mănunchi de pilaştrii la colţuri, susţinând un fronton semicircular traforat, tabernacolul este încheiat cu fronton triunghiular. În cazul altarelor laterale locul tabernacolului este ocupat de ornamente baroce. Tabloul principal al altarului principal reprezintă Buna Vestire, altarul lateral nordic poartă scena educaţiei Mariei, iar pe cel sudic apare evanghelistul Matei. În navă, lângă intrarea în capela nordică, ataşat de un pilastru este amplasat amvonul de lemn pictat şi poleit, datat la mijlocul secolului al XVIII-lea. Coronamentul poligonal al amvonului, pe antablamentul deasupra cornișei poartă un citat dintr-un psalm în limba armeană, partea superioară compusă din volute are în vârf o cruce. Partea inferioară a amvonului, de asemenea poligonală, are parapetul decorat la colţuri cu stâlpi răsuciți cu capiteluri corintice, care determină nişe semicirculare în care sunt reprezentaţi cei patru evangheliști cu atributele aferente (Matei, Ioan, Marcu şi Luca).

AdresaStr. Cloșca

LocalizareVezi harta
MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ

MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ

    Printr-o scrisoare de donație din anul 1742, primarul Gherlei de la aceea vreme, Daniel Tódor, dăruiește călugărilor franciscani lotul pentru construirea bisericii și a claustrului la care se adaugă ulterior și lotul vecin. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1748, iar lucrările de construcție au durat până în anul 1758, atunci când biserica a fost sfințită. Capela Sfintei Maria de Loreto, aflată în partea de sud est a altarului principal a fost sfințită în anul 1760.

Inițial, biserica nu a fost prevăzută cu turnuri, cel mai probabil din lipsa fondurilor, cele două turnuri vizibile astăzi au fost construite doar în anul 1878. Biserica a suferit mai multe transformări și refaceri în anul 1825 și între 1855 și 1857, în urma unui incendiu care a afectat nu doar biserica ci și aproximativ 50 de case din jur.

Nava bisericii se compune din două travee: una pătrată cu pilaștrii în colțuri pe care se descarcă o boltă sferică pe dublouri; o travee de legătură cu corul care este trapezoidală pentru preluarea diferenței dintre navă și cor. Aceasta din urmă este acoperită cu o boltă rezultată din glisarea unei elipse variabile pe cele două elipse de deschideri diferite. Corul este compus din două travee: una pătrată, acoperită cu calota ce descarcă pe arcuri în mâner de coș și în pereții laterali, iar cea de a doua travee este semicirculară și acoperită cu un sfert de elipsoid. Pridvorul este format din trei travee, acoperite cu calote, peste care se află o tribună cu parapet cu baluștri de plan pătrat. Decorațiile interioare și pictura au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Mănăstirea este în forma literei U cu baza lipită de biserică. Latura lipită de biserică este doar un coridor acoperit cilindric cu penetrații care se unesc în cheie, creând astfel aspectul de anfiladă de bolți cu muchii ieșite.

În contrast cu interiorul bisericii, fațada întregului ansamblu este sobră. Biserica are trei travee în fațadă, împărțite în trei registre pe verticală. Traveele laterale ale primului registru sunt tratate cu bosaje. Golurile sunt cu chenare simple de tencuială, terminate în semicerc. Acest prim registru are rol compozițional de soclu pentru următorul care are patru pilaștrii aplatizați și zvelți cu capiteluri degenerate. Între pilaștri se află ferestre înalte cu terminația semicirculară. Profilatura capitelurilor de la partea superioară se unește într-o cornișă unică. Al treilea registru are rol de antablament. Fiecare travee are un panou intrat, iar în panoul central se află o inscripție cu cronostih. Turnurile păstrate au colțurile ieșite teșite la 45 de grade. Fațada mănăstirii este mult mai simplă, fiind rezultatul refaceri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Golurile ferestrelor sunt lipsite de chenar, doar accesul în coridor este un chenar de piatră. Forma chenarului este specifică Clujului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și cel mai probabil este o comandă ulterioară a franciscanilor.

AdresaStr. Bobâlna, nr.11

LocalizareVezi harta
ORAŞUL BAROC GHERLA

ORAŞUL BAROC GHERLA

     ORASUL BAROC GHERLA a fost intemeiat la inceputul sec. al XVIII-lea, de catre o parte a armenilor veniti din Moldova,sub conducerea episcopului Oxentius Varzarescu, cu acordul principelui Mihai Apafi.
      Incepand de la 1700, pe parcursul unei jumatati de veac au construit primul oras modern din Transilvania si imperiul Habzburgic, in stil baroc tarziu, dupa planurile arhitectului Alexis(Alexenian)din Roma.
      Noul oras ridicat "in maniera gherleana" dupa istoricul Nicolae Sabau, avea patru strazi drepte si paralele ce se intersectau perpendicular , toate cu deschidere spre raul Somes, o piata centrala mare cu numeroase edificii monumentale si un parc englezesc in zona vestica numit "Parcul Elisabeta".Din 1753 asezarea Candia de langa Cetatea Gherlei devine cartier al orasului.

AdresaStr. Piata Libertatii

LocalizareVezi harta
MUZEUL DE ISTORIE - CASA KARÁCSONY

MUZEUL DE ISTORIE - CASA KARÁCSONY

Casa Karácsonyi este una dintre cele mai valoroase exemple de locuință barocă din Gherla. Construită în secolul al XVIII-lea, casa se încadrează, din punct de vedere arhitectural, în tipul compact cu hol central și câte trei camere de fiecare parte. Clădirea are și etaj, fiind una dintre cele două de acest tip. Accesul la nivelul superior se face prin capătul holului cu ajutorul unei scări de piatră în două rampe, prevăzută cu balustradă. Încăperile de la parter sunt boltite a vella, în timp ce holul este boltit cilindric cu dublouri și penetrații. Dispoziția camerelor de la etaj este identică cu cea de la parter. Subsolul se întinde sub toată casa, prin dimensiunea sa, fiind o excepție în Gherla.

Fațada de la stradă are o compoziție în manieră clasicistă, ceea ce indică o ușoară modificare a clădirii la sfârșitul secolului al XIX-lea Axul de compoziție este marcat de un ușor rezalit peste care se află un fronton triunghiular drept cu o pantă mică, limbaj mai apropiat de cel clasicist decât de cel baroc. Cu toate acestea, chenarele ferestrelor sunt realizate într-un decor artistic baroc, sprânceana de la fereastră are dublă acoladă cu inflexiuni și prezintă motive decorative vegetale și heraldice.

În continuarea fațadei este zidul care conține poarta de acces carosabil. Chenarul de piatră este semicircular, cu profil concav la muchie. De o parte și de alta a porții se află doi atlanți așezați pe un piedestal înalt, sculpturi de un nivel artistic remarcabil, excepție în peisajul arhitectonic gherlean. Fațada de la curte este precedată de un pridvor boltit cu stâlpi pătrați din piatră.

De-a lungul timpului, casa a găzduit Seminarul Teologic din Gherla (până în 1930), Școala Normală de Învățători (1930-1944), Școala Profesională, iar din noiembrie 1985 Muzeul de Istorie Gherla. La baza constituirii instituției muzeale au stat o serie de colecții dintre care sunt de amintit acelea aparținând Societății Astra, Preparandiei din Gherla și Muzeului Armenesc, obiecte păstrate la Școala Medie de Băieți nr. 2, colecția de anuare a Liceului Petru Maior și o parte din colecțiile Muzeului din Sic. Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit în timp cu noi achiziții, donații, precum și prin obiecte descoperite ca urmare a cercetărilor arheologice.

AdresaStr. Mihai Viteazu, nr. 6

LocalizareVezi harta
Înapoi