Gherla.ro | Acte necesare

ACTE NECESARE


STAREA CIVILĂ GHERLA

Gherla str. Mihai Viteazu nr. 1

      Tel/Fax 0264247757

 

 

ÎNREGISTRAREA NAŞTERII

 

Naşterea se înregistreză la s.p.c.l.e.p. sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

 

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii:

  • Declararea nasterii se face in termen de 30 de zile pentru copilul nascut viu si in termen de 3 zile pentru copilul nascut mort.

 Termenele se socotesc de la data nasterii. In cazul in care copilul nascut viu a decedat inauntrul termenului de 30 de zile, declararea nasterii se face in termen de 24 de ore de la data decesului.

- Pentru copilul nascut mort se intocmeste numai actul de nastere.

- Dupa implinirea termenului de 30 de zile, intocmirea actului de nastere se face la cererea scrisa a declarantului, cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza s-a produs evenimentul, cu avizul conform al Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanelor Cluj.

 Inregistrarea nasterii se realizeaza in termen de 90 de zile de la data solicitarii.

Înregistrarea naşterii se face în baza următoarelor documente:

 

- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

- actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

- certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi în fotocopie, dacă sunt căsătoriţi.

 

  • Dacă părinţii sunt căsătoriţi dar poartă nume de familie diferit, se solicită declaraţia scrisă, semnată de ambii părinţi, cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul;
  • Dacă părinţii nu sunt căsătoriţi  şi  tatăl copilului îl recunoaşte, se anexează declaraţia de recunoaştere a copilului  dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei;

 

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, iar unul dintre aceştia este în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa cu privire la stabilirea numelui de familie al copilului, înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei celuilalt părinte.

 

-        Tatăl minor, care recunoaşte un copil  va fi asistat de reprezentantul legal.

-        Dacă ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele:

          - certificatul de naştere al mamei şi actul de identitate al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de mamă;

          - actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului.

 

-        Dacă unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sunt necesare documentele mai sus prevăzute precum şi următoarele:

          - paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;

          - certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi;

Originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz.

           

  • În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da declaraţie cu privire la domiciliul copilului.

    

           Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere.

 

Este interzisă înregistrarea de către ofiţerul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole şi a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunele moravuri ori interesele copilului, după caz.

Numele sau prenumele formate din două sau mai multe cuvinte se scriu cu cratimă.

Completarea tuturor rubricilor din actele şi certificatele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română, inclusiv cele referitoare la modul de folosire a literelor "â", "ă", "î", "ş", "ţ"; la completarea rubricilor referitoare la nume se va folosi litera "â" sau "î", după dorinţa solicitantului.

         

 

   ACTE NECESARE PRIVIND TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR / EXTRASELOR/ EXTRASELOR MULTILINGVE DE NAŞTERE ÎNTOCMITE DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE

 

 

  1. Cererea de transcriere - se depune la primăria de domiciliu al solicitantului, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială autentificată. Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Minorii peste 14 vor solicita transcrierea în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi sau, după caz, de tutore. În cazul în care părinţii au domicilii diferite, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare dintre cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului;

 

  1. Certificatul extrasul/extrasul multilingv de naştere eliberat de autorităţile străine, în original;
    • Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;
    • Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat;
    • Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Fotocopia certificatului / extrasului/extrasului multilingv de naştere;

 

  1. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de naştere de un notar public (din ţară ori din străinătate) sau de oficiul consular român;

 

  1. Act de identitate în original şi copie:
    • pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară - buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie;
    • pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate - paşaport şi adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu avut în ţară;
    • persoanele care se legitimează cu permis de şedere pe termen lung, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă domiciliul în România, şi fac dovada cu Certificatul de cetăţenie vor adresa cererea primarului unităţii administrativ-teritoriale a localităţii de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere;

 

  1. Declaraţie privind domiciliul copilului din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naştere al copilului,  în cazul în care părinţii acestuia au domicilii diferite;

 

  1. Declaraţie din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.

 

  1. Procura specială autentificată în original (cu specificarea: “pentru transcrierea certificatului / extrasului /extrasului multilingv de naştere şi eliberarea certificatului românesc”) şi traducerea, dacă este dată în limba statului de origine al certificatului/extrasului, autentificată de un notar public (din ţară ori din străinătate) sau de oficiul consular român;

 

  1. Documente justificative pentru completarea unor rubrici (copii ale certificatelor de stare civilă ale părinţilor) în original şi copie;

 

  1.    Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr. 16 de către autorităţile competente ale statelor părţi la această convenţie, altele decât România, sunt recunoscute de către autorităţile şi instituţiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă.

 

  1. Traducerea, procura, declaraţia de domiciliu, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

 

  1. În situaţia în care se stabileşte că în certificatul /extrasul/extrasul multilingv  eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. 

 

 

ACTE NECESARE PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI

 

Competenţă teritorială : sediul primăriei locului de domiciliu/reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi, sau la un sediu destinat acestui scop.

Cu aprobarea primarului se poate încheia căsătoria şi în afara sediului primăriei.

Prin excepţie căsătoria se poate încheia la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială au domiciliu sau reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.

Căsătoria se încheie în termen de 11 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. 

  1. Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi,  în scris,  la  sediul primăriei unde urmează a se încheia căsătoria

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, precum şi regimul matrimonial ales.

Viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională. Regimul matrimonial al comunităţii legale se înscrie în baza declaraţiei viitorilor soţi. Alegerea regimului separaţiei de bunuri sau a regimului comunităţii convenţionale se face prin convenţie matrimonială. Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi regimul matrimonial al comunităţii convenţionale se înscriu în baza convenţiei matrimoniale autentificate de către notarul public.

Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie sau regimul matrimonial ales a intervenit după depunerea declaraţiei, dar înainte de a se încheia căsătoria, această înţelegere se consemnează într-o declaraţie scrisă care se anexează la declaraţia iniţială.

 

2. Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie, aflat în termen de valabilitate atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii :

-buletin de identitate

-carte de identitate

-carte de identitate provizorie

-paşaport de cetăţean român cu domiciliu în străinătate

3. Certificatul de naştere, în original şi în copie;

4.Certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători – certificat prenupţial);

5. Documente, în original şi în copii,  traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

           

Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:

             - certificatul de despărţenie sau de divorţ eliberat în perioada anilor 1951 - 1960; certificat de divorţ, eliberat din 2011;

             - sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;

-  certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei.

 

 Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:

-  pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, este necesară aprobarea primarului, prezentându-se documente justificative în susţinerea cererii;

aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ – teritoriale;

- încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte/după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate;

- în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, este necesar să se prezinte autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei;

- în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială este necesar avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul minorul care solicită încheierea căsătoriei;

- a. pentru căsătoria cu un cetăţean străin, dovadă eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheierea căsătoriei;

- b. cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie. Documentele prevăzute la pct. a şi b trebuie să fie însoţite, obligatoriu,  de declaraţii notariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.

Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa;

 

- Proces-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;

 

Declaraţia de căsătorie se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, în condiţiile legii, la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia şi, după caz, se transmite la primăria unde viitorul soţ/soţie are domiciliul sau reşedinţa.

 

 

  1. Alegerea numelui de familie

Viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

 

  1. Oficierea căsătoriei se face în limba română.

Persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita, prin cerere scrisă, celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca ofiţerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă; pe verso-ul cererii solicitantului ofiţerul de stare civilă declară că este cunoscător al limbii în care se solicită oficierea căsătoriei.

 

  1. Nu pot fi martori la încheierea căsătoriei incapabilii, precum şi cei care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul.

 

  • Ofiţerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legii.

 

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR / EXTRASELOR/EXTRASELE MULTILINGVE DE CĂSĂTORIE ÎNTOCMITE

DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE

 

 

Competenţa teritorială- s.p.c.l.e.p. sau primăria de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul; Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se adresează primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară, ori dacă nu au avut niciodată domiciliu în România, Primarului  Sectorului 1 al municipiului Bucureşti;

 

  1. Cererea de transcriere se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  2. Certificatul /extrasul/ extrasul multilingv de căsătorie eliberat de autorităţile din străinătate, în original şi  fotocopie
    • Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;
    • Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat;
    • Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şi completările ulterioare;
  3. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie în original, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  4. Actul de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în original şi fotocopie;
  5. Certificate de naştere în original şi fotocopii;
  6. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul/extrasul multilingv de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
  7. Declaraţie din partea soţului care solicită transcrierea că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.
  8. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de căsătorie şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

 

În cazul în care titularul certificatului/ extrasului /extrasului multilingv de stare civilă ce urmează a fi transcris nu este în posesia niciunui document cu care să facă dovada cetăţeniei române, se efectuează verificări la Direcţia Generală de Paşapoarte.

 

Pentru situaţiile  în care, la depunerea cererilor de transcriere a certificatelor sau extraselor procurate din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

 

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul / extrasul /extrasul multilingv  eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

 

  Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile <LLNK 11976    16250BO01   0 17>Convenţiei nr. 16 de către autorităţile competente ale statelor părţi la această convenţie, altele decât România, sunt recunoscute de către autorităţile şi instituţiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă.

 

DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA DECESULUI

 

 

Actul de deces se înregistrează la s.p.c.l.e.p. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul.

 

Termenul pentru declararea şi înregistrarea decesului:

  • 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia, pentru situaţia în care cauza decesului este naturală;
  • 48 de ore  - din momentul decesului, când decesul se datorează unor cauze violente;

       - din momentul găsirii unui cadavru.

Înregistrarea decesului se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura şi parafa medicului care a făcut constatarea, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule;

b) certificatul de naştere şi de căsătorie al decedatului, după caz;

c) actul de identitate al decedatului;

d) livretul militar sau, după caz, adeverinţa de recrutare a celui decedat;

e) fotocopia actului de identitate al declarantului;

f) declaraţie privind datele de stare civilă ale decedatului şi motivul neprezentării certificatelor de stare civilă şi/sau actul de identitate, sau, după caz, a documentelor de evidenţă militară ale persoanei decedate;

          g) dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces, când decesul se datorează unor cauze violente.

h)  aprobarea parchetului şi declaraţia scrisă arătând motivele întârzierii, în  cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal.

 

După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare/incinerare a cadavrului, într-un singur exemplar.

În cazul în care declarantul decesului nu mai deţine adeverinţa de înhumare sau de incinerare,(a fost pierdută sau distrusă) la solicitarea acestuia, ofiţerul de stare civilă eliberează un duplicat.

 

În cazul decesului unui cetăţean străin se prezintă  paşaportul, actul de identitate, permisul de şedere permanentă sau permisul de şedere temporară /după caz.

Documentul prezentat, sau în lipsa acestuia, declaraţia motivată a declarantului  se  înaintează de îndată, cu adresă, structurii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări împreună cu un extras de pe actul de deces.

În termen de 5 zile de la înregistrare, se trimite un extras de pe actul respectiv la D.E.P.A.B.D.

 

Întocmirea actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută se face în baza:

-certificatului medical constatator al decesului;

-dovezii eliberate de poliţie sau parchet;

-procesului-verbal întocmit de medicul legist, care va cuprinde:

 - vârsta şi sexul  decedatului

 - data şi locul unde a fost găsit cadavrul

- data şi cauza decesului.

 

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR /EXTRASELOR /EXTRASELOR MULTILINGVE DE DECES ÎNTOCMITE

DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE

 

Competenţa teritorială : s.p.c.l.e.p. sau primăria 

-locului de domiciliu al solicitantului,      

sau primăria unităţii administrativ-teritoriale de la

-ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.

  1. Cererea de transcriere - se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  2. Certificatul/extrasul/extrasul multilingv  de deces eliberat de autorităţile străine, în original;

 

-Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

-Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

-Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus  se supralegalizează, în conformitate cu prevederile <LLNK 11992   105 10 202 162 31>art. 162 din Legea nr. 105/1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şi completările ulterioare;

 

  1. Fotocopia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine;
  2. Traducerea legalizată, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  3. Fotocopii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului;
  4. Fotocopii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului;
  5. Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române;
  6. Act de identitate solicitant.
  7. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “ pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz);

 

În cazul în care nu se prezintă niciun document cu care să facă dovada cetăţeniei române al dededatului, se efectuează verificări la Direcţia Generală de Paşapoarte.

 

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

 

În cazul transcrierii certificatului de deces, verificările se vor referi atât la solicitant, cât şi la decedat.

 

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile <LLNK 11976    16250BO01   0 17>Convenţiei nr. 16 de către autorităţile competente ale statelor părţi la această convenţie, altele decât România, sunt recunoscute de către autorităţile şi instituţiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă.

 

Eliberare duplicate certificate de stare civilă

1. Eliberarea certificatelor de stare civila (duplicat - nastere, casatorie, deces)
• certificatul de nastere se elibereaza numai titularului actului, sau persoanei mandatate pe baza unei procuri notariale speciale;
• pentru minori, care nu au acte de identitate precum si pentru cei pusi sub interdictie, certificatul de nastere se elibereaza parintelui sau reprezentantului legal;
• certificatul de casatorie se poate elibera unui dintre soti sau la cerere ambilor soti;
• certificatul de deces se elibereaza mambrilor familiei sau altor persoane indreptatite (beneficiarii unui testament, contracat de intretinere, renta viajera sau alte cazuri asimilate celor prezentate anterior),

2. Actele necesare pentru eliberarea certificatelor duplicat:
• cerere tip;
• actul de identitate ( buletin, carte de identitate, adeverinta de identitate provizorie pentru cetatenii romani cu domiciliul in tara,); pasaportul-pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate sau cetatenii straini ale caror acte de stare civila sunt inregistrate in tara; cetatenii care nu au acte de identitate vor fi indrumati mai intai sa solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidenta a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pasapoarte.
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii,
• procura speciala,
PROCURA poate fi intocmita la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei din tara in care mandantele isi are domiciliul, resedinta, ori se afla temporar.
PROCURA se mai poate intocmi si la un notar din tara respectiva, in acest caz este necesar sa fie aplicata Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961, sau supralegaliza dupa caz,
PROCURA va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
- Numele, prenumele si domiciliul celui care mandateaza;
- Numele, prenumele si domiciliul celui care este mandatat;
- obiectul mandatului care trebuie sa fie special (sa se arate actul de stare civila care urmeaza a fi obtinut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul si data incheierii actului respectiv).
 3. Acte necesare pentru eliberarea, pe baza de procura, a certificatelor de stare civila
- buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat;
- procura in original daca este data la notar in strainatate trebuie sa contina apostila conform conventiei de la Haga, sau sa fie supralegalizata, dupa caz
- traducere in limba romana autentificata de un notar public
- in situatia in care se solicita noul tip de certificat de stare civila, este necesar sa se predea vechiul certificat in vederea anularii.
NOTA: In cazul in care nu se prezinta vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sanctioneaza contraventional cu amenda intre 100-200 lei.

4. Inregistrarea sentintelor de divort pronuntare in Romania, pe actele de casatorie aflate in arhiva proprie
Cererea se depune personal sau prin imputernicit cu procura speciala ;
Acte necesare:
• actul de identitate al solicitantului;
• cerere tip;
• sentinta civila de divort, ramasa definitiva si executorie;
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii

5. Eliberarea de dovezi (anexa 9)
La cererea persoanelor fizice se pot elibera dovezi din care sa rezulte numele de familie si prenumele precum si daca s-a efectuat sau nu o inregistrare in registrele de stare civila ale localitatii.
Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele acte:
• actul de identitate;
• cerere tip;
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii.

7. Eliberarea de adeverinte de celibat
Adeverinta de celibat sau adeverinta din care sa rezulte faptul ca nu este casatorit, se elibereaza petentului, direct sau prin imputernicit cu procura speciala .
Cererea se adreseaza direct primariei care are in pastrarea actul de nastere al petentului.
Acte necesare:
- actul de identitate al petentului sau imputernicitului, dupa caz,
- procura speciala, care sa contina apostila conform Conventiei de la Haga, daca este data la un notar public din tara de resedinta, in original si traducerea autentificata in limba romana.
- taxa de timbru extrajudiciar, conform legii.

8. Inregistrarea modificarilor survenite in statutul civil al persoanei (Stabilirea paternitatii,
Incuviintarea purtarii numelui, Contestarea recunosterii paternitatii,

Stabilirea paternitatii
- recunoasterea unui copil in afara casatorie, dupa inregistrarea nasterii, se face prin declaratie scrisa a tatalui, data in fata ofiterului de stare civila, prin inscris autentic sau testament sau prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Actele necesare sunt :
• cerere tip;
• sentinta civila definitiva si irevocabila prin care s-a stabilit filiatia fata de cel de-al doilea parinte;
• certificatul original pentru actul in care a intervenit modificarea;
• copie xerox al actelor de identitate ale parintilor;
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii.

Incuviintarea purtarii numelui.
Actele necesare pentru aceasta sunt :
• Cerere tip;
• Declaratia ambilor parinti data in fata ofiterului de stare civila unde s-a intocmit actul de nastere prin care s-a incuviintat purtarea numelui de familie al minorului;
• Certificatul original pentru actul in care a intervenit modificarea;
• copie xerox al actelor de identitate ale parintilor;
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii.

Contestarea recunosterii paternitatii
Actele necesare pentru aceasta sunt :
• Cerere tip;
• Sentinta definitiva si irevocabila prin care s-a contestat recunoasterea paternitatii;
• Certficatul original pentru actul in care a intervenit modificarea;
• taxa de timbru extrajudiciar, conform legii.

 

Schimbări de nume

 

Inregistrarea menţiunilor de schimbare a numelui si/sau prenumelui pronunţate de autorităţile străine

A. PENTRU CETATENII CU DOMICILIUL ÎN STRAINATATE CARE AU PASAPORTUL STRAIN CU ALT NUME SI/SAU PRENUME si DETIN ACTUL DE SCHIMBARE DIN STRAINATATE exista două situaţii:

a) Pasaport românesc expirat sau lipsa pasaport:
Conditie: actul de stare civila să se afle în arhiva Serviciului de stare civilă unde se prezintă solicitantul;
Mod de rezolvare : înscrierea mentiunii de schimbare a numelui/prenumelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D.
Acte necesare:
- Cerere;
- Actul de schimbare a numelui/prenumelui (din strainatate) în original care să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz, si xerocopie ( câte una pentru fiecare certificat de naştere si căsătorie, dacă este cazul) ;
- Traducere autentificata în limba româna în original si copii xerox ( pentru fiecare certificat)
- In situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie.
- Copia xerox a pasaportului strain;
- Copia certificatelor de stare civila ( nastere/casatorie) ;
- Procura speciala ;

b) Pasaport românesc valabil:
Conditie: actul de stare civila sa se afle în arhiva Serviciului de stare civila unde se prezintă solicitantul;
Mod de rezolvare : înscrierea mentiunii de schimbare a numelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D.
Acte necesare:
- Cerere;
- Actul de schimbare a numelui/prenumelui (din strainatate) – original si xerocopie ( pentru fiecare certificat) ;
- Traducere autentificata în limba româna în orginal si xerocopie ( pentru fiecare certificat);
- Copie pasaport românesc;
- Copie pasaport strain;
- Copie certificat de nastere/casatorie.
- Procura speciala ;

Nota: In toate cazurile:
- Daca schimbarea numelui s-a făcut prun hotărâre judecătoriească străină pronunţată în alte state decât cele ale Uniunii europene şi în cele cu care România are tratate de asistenţă juridică, mai întâi se va face recunoaşterea hotărârii străine de către Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut în ţară, după care se solicită înscrierea meniunii de schimbare a numelui la starea civilă competentă.
- Procura poate fi data la un notar public din tara, la oficiul consular român din strainatate sau la un notar din strainatate, caz în care procura trebuie sa conţina Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961, sau daca tara nu este membra a Conventiei de la Haga, Supralegalizarea semnaturii de catre oficiul consular român din tara respectiva si Ministerul Afacerilor Externe Bucuresti.


B. PENTRU CETATENII ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRAINATATE CARE AU PASAPORTUL STRAIN CU ALT NUME SI/SAU PRENUME SI NU DETIN ACTE DE SCHIMBARE A NUMELUI IN STRAINATATE

Conditie: ultimul domiciliu din România în municipiul Gherla;
Mod de rezolvare: schimbare de nume pe cale administrativa (Ordonanta 41/2003);
Acte necesare:
- Dovada privind ultimul domiciliu din tara prin adeverinta de la Serviciul de evidenţă a persoanelor.
- Paşaportul românesc în original şi copie xerox, sau în situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei
române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie.

a) prima etapa: Publicarea în Motorul Oficial;
- Cerere tip vizata de Serviciul de stare civila;
- Copie dupa certificatele de stare si actul de identitate ( dupa caz)
- Chitantele, în original, privind taxa de publicare în Monitorul Oficial si taxa de ziar.
- Procura speciala (xerocopie) ;

b) a doua etapa: Intocmirea dosarului de schimbare a numelui si/sau prenumele
- Cerere tip;
- Copii legalizate dupa certificatele de stare civila ( în functie de solicitare) ;
- Acte doveditoare privind motivul solicitarii;
- Declaratii notariale cu privire la accept ( pentru copiii minori, sau daca solicita schimbarea numelui de familie comun cu al celulalt soţ, sau alte cazuri)
- Declaraţie notarială prin care se atestă faptul că nu are datorii faţă de statul român;
- Certificat de cazier judiciar.
- Procura speciala ;

Inscrierea menţiunii de divorţ pronunţat în străinătate

Competenţă: Primaria care are in pastrare actul de casatorie pentru care s-a pronuntat divortul in străinătate;
Acte necesare:
- Cerere;
- Actul de divort (din strainatate) în original care să contină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizate, după caz,
- Copie legalizata de un notar public;
- Traducere autentificata în limba româna în original.
- In situatia în care din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii îl vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii pe proprie raspundere din partea ambilor soti, din care sa rezulte numele pe care acestia doresc sa-l poarte în urma divortului.
- Sentinta de recunoaştere a hotărârii străine pe teritoriul României, (definitivă şi irevocabilă).
- Copia certificatelor de stare civila ( nastere/casatorie) ;
- Procura speciala ;

Atenţie!

Dacă hotărârea se referă la statutul civil al cetăţenilor statului în care au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi sau au fost pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene ele SUNT RECUNOSCUTE DE PLIN DREPT ÎN ROMÂNIA.

 Cererea persoanei interesate se trimite, pentru avizare, la D.E.P.A.B.D. Bucuresti, de către primăria care a primit-o, însoţită de actele menţionate mai sus, după care se înscrie menţiunea corespunzătoare şi se eliberează noile certificate, după caz.

Notă: PROCURA poate fi dată la la un notar din străinătate, caz în care procura trebuie să conţină: Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau dacă ţara nu este membră a Convenţiei de la Haga, Supralegalizarea semnăturii de către oficiul consular român din ţara respectivă.
PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din ţara în care mandantele îşi are domiciliul, reşedinţa, ori se află temporar. PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- Numele, prenumele şi domiciliul celui care mandatează;
- Numele, prenumele şi domiciliul celui care este mandatat;
- obiectul mandatului, care trebuie să fie special (persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi in vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie şi/sau de naştere).


Inscrierea menţiunii de căsătorie, care s-a desfăcut prin divorţ sau deces şi care NU a fost transcrisă în registrele româneşti

Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.
Cererea de înscriere a mentiunilor se poate face în nume propriu, prin imputernicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora;

Acte necesare:
- Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
- Copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine;
În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul casatoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul casatoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
- Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de cariera al Romaniei din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Conventiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
- Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
- Copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate);
- Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);
- În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz);

HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI, vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti.
- Copie a certificatului de naştere;
- Copie a actului de identitate;
- Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
- Copie legalizată după certificatul de deces din străinătate;
- Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
- Copie a certificatului de naştere, românesc;
- Copie a actului de identitate;
a. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria.
b.Ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE:
Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.)

 

              RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ SI A MENŢIUNILOR

 

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă.


Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă  -   din oficiu

  • la cererea persoanei interesate .

cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor.

 

Cererea însoţită de actele doveditoare, se depune la :

- S.P.C.L.E.P/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă;

- S.P.C.L.E.P/primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului.

 

În vederea avizării referatului, se vor anexa în mod obligatoriu extrase de pe actul ce urmează a fi rectificat, exemplarele I şi II, cu toate menţiunile existente.

 De la Direcţia Judeţeană  de Evidenţă a Persoanelor Cluj    se va solicita extras pentru uz oficial din registrul de stare civilă (exemplarul II) doar pentru actul ce urmează a fi rectificat.

La primirea cererii de rectificare, ori la întocmirea referatului din oficiu, se solicită certificatul în original al titularului actului ce urmează a fi rectificat.

În cuprinsul cererii se va specifica seria şi numărul certificatului retras, care se va regăsi înscris pe actul ce urmează a fi rectificat la rubrica „Certificate eliberate”.

Referatul motivat cuprinzând rezultatul verificărilor va fi prezentat spre aprobare primarului localităţii, după ce în prealabil a fost avizat de Direcţia Judeţeană  de Evidenţă a Persoanelor.

În situaţia în care cererea de rectificare a unui act de stare civilă se depune la S.P.C.L.E.P. ori, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, aceasta se înaintează, de îndată, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă.

 

Cererea se soluţioneazã în termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziţiei.

 

În funcţie de rezultatul verificărilor, se emite dispoziţie de admitere sau de respingere.
Aceasta se comunicã solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii
.
Dispoziţia, precum şi înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.  Aceasta poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.

 

Ofiţerul de stare civilă delegat care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzător, invită titularul, în termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, pe bază de semnătură, iar certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente, în vederea anulării şi a efectuării menţiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica „Certificate eliberate”.

 

Nu se vor elibera certificate de stare civilă de pe actele de naştere şi căsătorie, ce au fost rectificate, ale persoanelor decedate.

 

Rectificarea rubricilor se face prin bararea textului greşit cu o linie orizontală şi înscrierea, cu cerneală roşie, deasupra, a noului text.

 

Actele de stare civilă transcrise se rectifică numai în următoarele situaţii:

               a)   când eroarea se datorează autorităţilor locale străine care au înregistrat iniţial  actul şi persoana interesată prezintă documentul eliberat de autorităţile străine;
               b) când eroarea se datorează ofiţerului de stare civilă care a transcris actul;
               c)   când eroarea se datorează traducerii prezentate.

 

ÎNSCRIEREA MENŢIUNILOR PRIVIND ÎNREGISTRAREA NUMELUI/PRENUMELUI CU ORTOGRAFIEREA LIMBII MATERNE

 

      Persoana al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin menţiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui retradus sau cu ortografia limbii materne atât la rubricile privind titularul, cât şi cele referitoare la părinţii săi.

      - Cerere -  se depune la :

- S.P.C.L.E.P/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă;

- S.P.C.L.E.P/primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului.

    -  Act de identitate -  aflat în termen de valabilitate;

    - Traducere sau ortografiere oficială, autentificată de notarul public - dacă ofiţerul de stare civilă nu poate stabili cu certitudine traducerea sau ortografierea în limba maternă.

Se aprobă, de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, care are în păstrare actul de stare civilă.

Efectele aprobării se extind asupra copiilor minori şi asupra celuilalt soţ, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul.
Pe baza aprobării se efectuează menţiune pe marginea actului de stare civilă şi se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior se reţine şi se anulează.

Pentru actele întocmite şi completate fără diacritice, titularii actelor sau, reprezentanţii legali ai acestora vor depune cereri de procurare a certificatelor de stare civilă, cu ortografierea limbii materne.c lit.ivind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numeloreneloce, aprobată

                                                                                                                   

Schimbarea numelui si/sau prenumelui pe cale administrativă

 Legislaţie specifică: Ordonanţa de.Guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare                               

   Cetatenii romani pot obtine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, in conditiile prezentei ordonante.                                                                 Etapa I

Publicarea cererii de schimbare de nume şi/sau prenume în  Monitorul Oficial, Partea III

Se face pe baza:

  • cererii de publicare , formular tip, a intenţiei de schimbare a numelui/ prenumelui către Monitoul Oficial al României, partea a III-a,  avizată de către funcţionarul de stare civilă   de la primăria de domiciliu.
  • xerocopii de pe cartea de identitate, certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz ;

Important:

Obţinerea unui exemplar, în original,  din Monitorul oficial în care a apărut anunţul respectiv se poate face:

- prin Poştă – dacă aţi expediat cererea, cu cele mai sus amintite, prin poştă la Regia Autonoma Monitorul Oficial, Şos. Panduri nr. 1, bl. P33, parter, sector 5, Bucureşti, sau

- prin firma de intermediere, în situaţia în care cererea şi actele necesare au fost înaintate prin firma specializată în acest sens.

Etapa II

 Intocmirea dosarului propriu-zis  de schimbare a unmelui şi/sau prenumelui

Acte necesare

  • Certificat de cazierul judiciar (valabil 6 luni
  • Certificat de cazier fiscal –( valabil 30 de zile de la data emiterii si numai in scopul in care a fost eliberat
  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui (să nu fie mai vechi de un an)
  • copii simple de pe cartea de identitate a solicitantului/ sentinţa de divorţ, alte acte doveditoare etc
  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt părinte, pentru copiii minori;
  • declaraţii autentificate la notar – de tip consimţământ, de notariat etc
  • procura specială autentificată sau împuternicirea avocaţială, în original;
  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

Precizări: Cetăţeanul român cu domiciliul în străinătare, va ataşa la cerere pe lângă documentele mai sus menţionate şi următoarele documente:
1)  Paşaport românesc;
2)  Adeverinţă  cu ultimul domiciliu avut în România care se solicită de la Serviciul de evidenţă a persoanelor;
3)  Declaraţie autentificată din care să rezulte că nu are datorii faţă de statul român, în locul certificatului de cazier fiscal. Aceasta va fi dată la: - notar public din România, la ambasada / consulatul roman din ţara în care se află cetăţeanul sau la un  notar străin situaţie în care va conţine  Apostila Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau după caz  spralegalizare.

 Important de ştiut :

   Cererea de schimbare a numelui se depune în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată, precum şi prin împuternicire avocaţială la primăria de domiciliu a persoanei care solicită schimbarea numelui, împreună cu următoarele documente:

Referitor la minor

  • schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice.
  • schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Referitor la persoanele căsătorite

  • în cazul în care soţii s-au învoit sa poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar consimţământul celuilalt soţ.
  • schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soţ.
  • Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei dispoziţii administrative, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naştere.

Opoziţia la intenţia de schimbare a numelui

  • orice persoana interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
  • opoziţia se face în scris, motivat şi se depune la serviciul public în a cărui raza de competenta teritorială îşi are domiciliul persoana care solicita schimbarea numelui pe cale administrativă.

Modul de soluţionare a cererii de schimbare de nume şi/sau prenume pe cale administrativă

  • Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele, si, dacă este cazul, cu opoziţiile făcute, se trimit spre soluţionare de către serviciul stare civilă către Serviciul judeţean de stare civilă, însoţită de dovada plăţii taxe speciale pentru DJEP Cluj.
  • Serviciul judeţean de stare civilă verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege si, după analizarea temeiniciei cererii, precum şi a opoziţiilor făcute, propune, motivat, preşedintelui consiliului judeţean emiterea dispoziţiei de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea cererii
  • Dispoziţia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, în copie, serviciului stare civilă la care a fost înregistrată cererea, care va incunostinta de îndată solicitantul, iar după depunerea de către acesta a dovezii de plată a taxei extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, îi va elibera o copie de pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui.
  • Dacă în termen de 90 de zile de la data luării la cunoştinţa cel în cauza nu a depus dovada de plata a taxei extrajudiciare de timbru, serviciul public va restitui organului emitent copia de pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui.
  • Dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înscrierii menţiunii corespunzătoare pe marginea actului de naştere. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziţia de schimbare a numelui, având obligaţia de a solicita, în termen de 15 zile,  eliberarea actului de identitate cu noul nume.
  • Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a schimbării numelui şi cu certificatul eliberat de serviciul stare civilă, pe baza dispoziţiei de admitere a schimbării numelui.
  • Despre schimbarea numelui unei persoane vor fi înştiinţate, de către lucrătorul de stare civilă, pe rând – Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice.

 

 

 

DIVORŢ ADMINISTRATIV

 

Competenţa teritorială : -primăria care are în păstratre actul de căsătorie

 -primăria de la ultimul domiciliu comun al soţilor

 

Condiţii : -   soţii sunt de acord cu divorţul;

                -  nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi

 

Documente necesare :

  • Cererea de divorţ pe cale administrativă- se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat;
  • Certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi în copie; În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prevăzute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.
  • Actele de identitate ale soţilor, în original şi în copie, în termen de valabilitate atât la depunerea cererii, cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  1. pentru cetăţenii români cu domiciliul în România : cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate 
  2.  pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate : paşaportul
  3.  pentru cetăţenii Uniunii Europene sau ai Spaţiului Economic European : documentul de identitate sau paşaportul
  4. pentru cetăţenii străini din statele terţe : paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii, cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  5. pentru apatrizi : paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  6. pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România : documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară - protecţie umanitară condiţionată;
  7. pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România:  paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

-  Declaraţie dată în faţa ofiţerului de stare civilă,  în situaţia în care ultima locuinţă comună declarată  nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscris/ă în actele de identitate;

- Proces-verbal încheiat în prezenţa unui traducător/interpret autorizat, în cazul persoanelor care nu cunosc limba română/ persoanelor surdomute.

 

 

Cererea de divorţ este însoţită de documentele mai sus prevăzute şi se constituie într-un dosar de divorţ. Numerotarea dosarelor de divorţ se face cronologic, în ordinea primirii, pe ani calendaristici.

 

Procedura divorţului pe cale administrativă şi eliberarea certificatului de divorţ

 

 

Ofiţerul de stare civilă înregistrează cererea şi acordă soţilor un termen de reflecţie de 30 de zile.

 

La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor.

Înainte de eliberarea certificatului de divorţ, ca urmare a constatării desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, ofiţerul de stare civilă delegat solicită structurii de stare civilă din cadrul direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor, alocarea, din Registrul unic al certificatelor de divorţ, a numărului certificatului de divorţ, care urmează a fi înscris pe acesta.

În urma alocării numărului se eliberează certificatul de divorţ în maxim 5 zile lucrătoare.

 

Certificatul de divorţ se întocmeşte în 3 exemplare originale, din care două se înmânează părţilor pe bază de semnătură pe cererea de divorţ şi în registrul de evidenţă a certificatelor de divorţ, iar un exemplar rămâne la dosarul de divorţ.

 

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială.

La eliberarea duplicatelor certificatelor de divorţ se menţionează în partea superioară dreaptă menţiunea "DUPLICAT".

 

Pe certificatul de divorţ nu se înscriu menţiuni cu privire la motivele divorţului sau culpa soţilor.

 

Data eliberării certificatului de divorţ constituie data la care este desfăcută căsătoria.

 

La data desfacerii căsătoriei, ofiţerul de stare civilă delegat anulează cartea de identitate a fostului soţ care îşi schimbă numele de familie prin divorţ.

Certificatul de căsătorie reţinut la dosarul de divorţ se transmite spre, anulare, primăriei emitente la data eliberării certificatului de divorţ.

 

  

Certificatele de divorţ greşit completate se retrag în vederea rectificării.

După rectificare, se eliberează certificatul de divorţ corect întocmit, iar cel greşit completat se anulează.

Certificatele de divorţ retrase şi anulate se clasează la dosarul de divorţ.

 

Clasarea dosarului  de divorţ

 

Dosarul de divorţ se clasează, prin întocmirea unui referat, ce se arhivează la dosarul de divorţ,  dacă:

 

(1)  soţii nu se prezintă împreună, după termenul prevăzut;

(2)  ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ;

(3)  înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie;

(4)  înainte de finalizarea procedurii de divorţ, intervine naşterea unui copil;

(5)  înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând prin deces.

   

 

Procedura respingerii cererii de divorţ pe cale administrativă

 

         

       În situaţia în care constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 375 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, ofiţerul de stare civilă delegat întocmeşte un referat,  prin care propune respingerea cererii de divorţ şi emiterea unei dispoziţii de respingere de către primar.

 

STAREA CIVILĂ GHERLA

Gherla str. Mihai Viteazu nr. 1

Tel/Fax 0264247757

 

Acte necesare in vederea efectuarii anchetei sociale necesara la Comisia pentru Protectia Copilului

Acte necesare in vederea efectuarii anchetei sociale necesara la Comisia pentru Protectia Copilului, in cazul:

a) incadrarii intr-un grad de handicap, corespunzator diagnosticului stabilit;

b) inscrierii in invatamantul special.

- certificat de incadrare in grad de handicap din anul precedent

- bilet recent de externare din spital / adeverinta medicala

- buletin de identitate / carte de identitate a parintelui sau reprezentantului legal al minorului.

 

Acte necesare efectuarii anchetei sociale pentru camine de pensionari, centre de ingrijire si asistenta medico-sociala:

Acte necesare efectuarii anchetei sociale pentru camine de pensionari, centre de ingrijire si asistenta:

- cerere (în care se precizează adresa la care locuieşte persoana care doreşte internarea);

- buletin de identitate / carte de identitate a petentului;

- certificat medical;

- certificat de atestare fiscală ;

- cupon de pensie recent;

- anchetă socială

 

Acte necesare efectuarii anchetei sociale in vederea angajarii ca asistent personal al persoanei cu handicap grav

Acte necesare efectuarii anchetei sociale in vederea angajarii ca asistent personal al persoanei cu handicap grav (pentru care se depun dosarele la Serviciul Resurse Umane):

- buletin de identitate / carte de identitate pentru bolnav si persoana care doreste angajarea;

- certificatul de incadrare in grad de handicap, pentru bolnav;

- cazier si adeverinta medicala pentru persoana care solicita angajarea.

 

Acte necesare pentru efectuarea anchetelor sociale in situatii in care sunt implicate minori

Pentru efectuarea anchetelor sociale in situatii in care sunt implicate minori, sunt necesare:

- buletin de identitate / carte de identitate a reprezentatului legal si, dupa caz, cel al minorului;

- caracterizare de la scoala la care invata minorul;

- act medical doveditor, in cazul in care minorul, sau un membru al familiei are probleme grave de sanatate, sau a fost victima unei agresiuni.

 

Acte necesare in vederea instituirii tutelei interzisului (pentru bolnavii psihic care necesita ocrotire) 

Acte necesare in vederea instituirii tutelei interzisului (pentru bolnavii psihic care necesita ocrotire):

- hotarare judecatoreasca de punere sub interdictie (ramasa definitiva);

- copii acte de stare civila pentru interzis si tutore (carte de identitate, certificate de nastere, certificate de casatorie, hotarare de divort);

- adeverinta de venit pentru interzis;

- adeverinta medicala pentru interzis si tutore;

- cerere de instituire a tutelei;

- declaratie de acord (pentru sot/ sotie);

 

Acte necesare in vederea acordarii dispensei de varsta:

Acte necesare in vederea acordarii dispensei de varsta:

- este necesara prezenta parintilor;

- declaratii de acord ale ambilor parinti;

- copii dupa actele de stare civila ale minorei si ale viitorului sot (carti de identitate, certificate de nastere ale ei si ale parintilor ei);

- cerere de acordare a disispensei de varsta (facuta de minora);

- certificat medico-legal din Policlinica;

- adeverinta de salariat a viitorului sot.

 

Acte necesare in vederea instituirii curatelei speciale (curator strain)

Acte necesare in vederea instituirii curatelei speciale (curator strain)

Curatele speciala se elibereaza in urmatoarele situatii: dezbateri de succesiune, contracte de vanzare-cumparare facute in numele minorului.

- copii dupa buletinele de identitate / cartile de identitate si certificatul de casatorie al curatorului si al parintelui supravietuitor;

- copii dupa certificatul de deces al parintelui;

- copie dupa certificatul de nastere sau cartea de identitate a minorului (dupa caz);

- copia anexei 1;

- cerere facuta de parinte;

- declaratie de acord facuta de curator;

*Mentionam ca la vanzari/cumparari facute de proprietati de catre parinti sunt necesare, pe langa actele mentionate mai sus si copii ale actelor de proprietate ale bunurilor ce urmeaza a fi vandute, respective cumparate, insotite de copiile adeverintelor privind datoriile la plata intretinerii pentru apartamentele ce fac obietul tranzactiei.

 

Acte necesare in vederea instituirii curatelei generale

Acte necesare in vederea instituirii curatelei generale (pentru bolnavii care au capacitate de exercitiu si minori):
pentru bonavii care isi pastreaza capacitatea de exercitiu:

  • - copii ale cartilor de identitate, certificatelor de nastere si casatorie pentru bolnav si curator;
  • - adeverinte medicale pentru bolnav si curator;
  • - adeverinta de venit / cupon pensie pentru bolnav;
  • - declaratie de acord (curator);

pentru minori:

  • - copie a certificatului de deces al parintelui;
  • - copie a certificatul de casatorie al parintilor (dupa caz);
  • -copie /copii ale certificatelor de nastere ale minorului / minorilor sau buletine (dupa caz);
  • - adeverinta de elev pentru minor;
  • - adeverinte medicale pentru minor si curator;
  • - copii ale certificatelor de nastere si casatorie ale curatorului;
  • - carte de identitate pentru curator;
  • - cupon de pensie pentru minor (dupa caz);
  • - declaratie de acord a minorului care a implinit 10 ani;
Înapoi